“Dacă numai se crapă atunci poți sa dai drumul la apă în timp util ca să nu se rupă de tot. Există debușeuri și pentru Dâmbovița, există și pentru salba de lacuri, dar asta nu înseamnă că stai și dormi ca să ajungi în situațiile astea pe care nu și le dorește nimeni“, spunea Oprescu la vremea respectivă.

Sorin Gabrea, fost arhitect-şef al Capitalei, crede şi el că situaţia de la Lacul Morii este una periculoasă: “acolo sunt şi diguri făcute din pământ, iar rozătoarele le slăbesc făcându-şi galerii prin el. Apa se poate infiltra apoi, slăbind rezistenţa” – a declarat arhitectul pentru B365.ro.

Inundațiile care ar putea duce la epidemii

În “Conceptul strategic București 2035”, document asumat de Primăria București și făcut public în urmă cu două săptămâni, se aduce în discuție hazardul hidrologic. Mai exact, scenariul în care barajul Ciurel ar ceda și ar inunda Capitala. „În ceea ce privește pericolele hidrologice, ele se referă la toate tipurile de vulnerabilități. În centrul orașului, expunerea la creșteri sau la o ruptură a barajului Lacului Morii la est este punctual agravată de vechimea și sub-dimensionarea rețelei de evacuare: cartierele cele mai sensibile sunt inundate imediat ce intensitatea precipitațiilor depășește 50-60 mm pe oră”, se arată în documentul primăriei care citează la rândul său un studiu al unor cercetători de la Universitatea din Lyon. Mai exact, este vorba despre cartierele mărginașe care nu dispun de rețea de scurgere și de evacuare a apelor și care sunt cele mai expuse la riscul de inundații.(Click pe hartă pentru a mări)

„ Aceste cartiere au o puternică vulnerabilitate socială și peste jumătate din clădirile de locuit sunt construite din lemn și chirpici, deci sensibile la apă. Mai ales atunci când sunt situate în apropierea cursului râului Colentina, la Nord. În plus, aceste cartiere au probleme generale de igienă și de subreprezentare medicală; inundațiile ar putea să favorizeze acolo apariția de epidemii”, se mai arată în document.

Scenariu apocaliptic: apa de 3,3 metri la Eroilor

Declarațiile primarului Oprescu din urmă cu aproape un an și temerile legate de hazardul hidrologic incluse în „Conceptul strategic București 2035” par să aibă corespondent în unele studii de specialitate. Un grup de profesori de la Facultatatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, în frunte cu profesorul Radu Drobot au elaborat în urmă cu câțiva ani un raport intitulat “Modelarea efectului unui scenariu de cedare a barajului Lacul Morii”. Documentul prezintă efectele cedării digului pe malul stâng al barajului Lacul Morii în zona Giulești-Sârbi, dar și în zona centrală a barajului de pământ, dinspre Șoseaua Virtuții. Simulările sunt terifiante în ambele cazuri. În prima situație cartierul Giulești-Sârbi ar fi măturat de ape de la un capăt la altul, la un debit ce poate ajunge la 538 m³/s, urmând că mai apoi o parte din Ciurel să se retragă, doar în cazul în care partea din față a barajului nu cedează și se poate astfel goli lacul treptat în Dâmbovița.(Click pe hartă pentru a mări)

În al doilea caz situația este dezastruasă. Apele lacului ar iesi din matca betonată a Dâmboviței și ar inunda Bucureștiul de la Vest la Est. Debitul de inundație pentru acest scenariu apolcaliptic ar ajunge la 2100 m3/s, iar golirea lacului ar avea loc în aproape cinci ore. Tot în acest caz propagarea undei de inundație pe teritoriul Capitalei ar dura cam 13 ore, când s-ar depăși linia de Centură a orașului. Adâncimile maxime ale viiturii ar varia de la 3,84 m în aval de punctul de rupere la 1,73 m la intersecția Șoselei Libertății cu Șoseaua de Centură, înspre comuna Cățelu.(Click pe hartă pentru a mări)

Ambele scenarii ale oamenilor de știință au un caracter extrem, atât în ceea ce privește evolutia lățimii breșei din dig, cât și timpul de cedare. Dintre cele două scenarii aduse în prim plan, cele mai grave consecințe se produc în cel de-al doilea caz, când digul ar ceda în zona Șoselei Virtuții. În acest caz ar fi afectată o suprafață de aproximativ 25,75 km2, pe o lungime de aproape 20 km. Se apreciază că situația cea mai severă survine pe primii 4,5 km (zonă din aval de lac până la str. Vasile Pârvan), corespunzător primelor două ore de propagare a undei de inundație. (Click pe hartă pentru a mări)

Rețeaua de canalizare

În “Conceptul strategic București 2035”, de vină pentru o posibilă inundare a centrului Capitalei, în cazul în care ar ceda partea de est a digului Ciurel, ar fi vechimea și sub-dimensionarea rețelei de evacuare. Însă potrivit ApaNova, studiul pe care se bazează aceasta concluzie este depășit. “De exemplu, datele despre repartiţia populaţiei, urbanizarea zonelor limitrofe, echiparea cu reţele edilitare apă-canal sunt schimbate sensibil după 10 ani de explozie imobiliară”, se arată în răspunsul ApaNova, la solicitarea B365.ro

De altfel în document se menționează că “dezvoltarea explozivă a zonelor impermeabilizate(n.r.- carosabil, construcții, curți și parcări betonate) asociată urbanizării unor zone verzi anterior a pus o «presiune» deosebită asupra canalizării orăşeneşti”. Mai mult, la acest lucru se adaugă și faptul că încă mai exista zone în București unde canalizarea lipsește cu desăvârșire. “Există zone, aflate în studiu sau chiar în execuţie, unde se lucrează la extinderea reţelei de canalizare, în sistem separativ (apele uzate menajere se preiau separat de apele pluviale): Bucureşti-Măgurele-limita administrativă, zona de Nord- Otopeni (în execuţie), zona Gradinile Fundeni, zona Plumbuita, zona Petricani sau zona cuprinsă între b-dul Nicolae Grigorescu, b-dul Theodor Pallady, Splaiul Unirii”.

Centrul Capitalei stă pe mlaștină

O posibilă inundare a Capitalei ar avea loc și din cauza terenului pe care este amplasat orașul. Câmpia Bucureștiului are altitudini de până la 115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței, arată manualele de geografie. Cea mai mică altitudine se înregistrează în zona parcului Unirii acolo unde ajung toate apele subterane care se scurg din dealurile din jur. „Toata zona este o mlaștină. Se numește Valea Dâmboviței și este foarte întinsă. Singurul loc în care se ridică este Casa Centrala a Armatei, la Capșa și Știrbei Vodă. Restul, inclusiv parcul Cișmigiu este pe nămol. În fața liceului Gheorghe Lazăr, spre exemplu, tremură șoseaua la trecerea unui autobuz. E nămol, nu-i pământ. De-aia toate construcțiile metroului “plâng”. Și la Izvor și la Unirii. Totul este sub presiune”, explică arhitectul Gheorghe Beznilă, „părintele” stațiilor de metrou Unirii 1 și Unirii 2. În acest context s-ar putea pune și problema inundării a întregii rețele de metrou bucureștene. Mai ales că dincolo de acest aspect în imediata vecinătate a Lacului Morii se afla doua guri de metrou: Petrache Poenaru și Crângași.

Oficial, barajul este sigur până în 2016

Protocoalele de siguranță impun în acest moment ca tipurile de construcții precum barajul Ciurel să fie monitorizare tot timpul. Se fac săptămânal măsurători la aparate de măsură și control, iar, zilnic, observaţii vizuale. „Din analiza măsurătorilor efectuate în data de 08.06.2011 la sistemul piezometric al barajului(n.r. – de măsurare a presiunilor ridicate din interiorul digului), nu se confirmă existenţa unor fenomene de exfiltraţii”, a declarat pentru B365.ro purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale ,,Apele Romane”, Ana-Maria Agiu.

Barajul Lacul Morii a fost expertizat în anul 2009 privind evaluarea stării de siguranţă. Construcția, ridicată în 1986, a obţinut autorizaţia de funcţionare în siguranţă de la Comisia Centrală de Avizare a Ministerului Mediului și Pădurilor cu nr. 569/26 octombrie 2009 pe o perioadă de şapte ani. „Atât din măsurători, cât şi din observaţiile vizuale, nu sunt modificări ale parametrilor urmăriţi şi nici fenomene atipice de comportare”, mai spune Agiu, care adaugă că barajul „e cea mai solidă construcție după Palatul Parlametului”.

Barajul de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km, ascunde un volum de apă de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³.