Stimate domnule Ministru László Borbély, Ministrul Mediului si Padurilor,

Soarta padurilor din Romania se afla pe agenda publica de ani de zile, dar, in ciuda eforturilor de pe toate planurile, rezultatele intarzie sa apara. Probleme precum disparitia unor paduri valoroase, reducerea si degradarea diversitatii biologice sau fragmentarea habitatelor ne sunt aduse la cunostinta din ce in ce mai frecvent.

Desi majoritatea discutiilor despre padurile din Romania se concentreaza pe aspecte negative, nu trebuie sa uitam ca avem si motive de mandrie. in timp ce majoritatea tarilor din Europa si-au distrus padurile virgine, platind un pret scump pentru modernizarea lor, Romania gazduieste o buna parte a ultimelor paduri virgine de pe continent.

Padurile virgine ale Romaniei, care reprezinta 65% din padurile virgine ramase in Europa (exceptand Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru tara noastra si pentru Europa. Importanta acestor paduri sub aspect stiintific, peisager, educativ, ecoprotectiv și al biodiversitatii, este agreata de toții practicienii, specialiștii si cercetatorii din domeniu si din domeniile inrudite.

In secolul XIX, padurile virgine reprezentau aproximativ 30% din suprafata totala a padurilor din Romania. La finele secolului XX mai erau doar 6%. Astazi au ramas mai putin de 3%.

Dintre acestea, doar 18% se bucura de un statut de protectie. Restul, de 82%, pot fi distruse fara a fi incalcate prevederile legale.

Prin aceasta petitie, va solicit luarea unor masuri urgente pentru protejarea eficienta a ultimelor paduri virgine ale Romaniei, respectiv modificarea cadrului legislativ pentru protectia lor si asigurarea de fonduri pentru plati compensatorii catre proprietarii privati de padure.

Sper ca dumneavoastra, garantul si reprezentantul mediului in Guvernul Romaniei, veti intelege si aprecia aceasta initiativa si o veti sustine cu toate mijloacele legale pe care le aveti la indemana.

Aici gasesti mai multe informatii despre aceasta initiativa a WWF http://padurivirgine.ro/

Lector dr. Alexandru Andrăşanu este cadru didactic la Facultatea de Geologie şi director al Centrului Geomedia al Universităţii din Bucureşti.

Pentru început, aş dori să vă întreb ce este mai exact un geoparc?

Sunt mai multe lucruri în acelaşi timp. Pe de o parte este o modalitate inovativă de a utiliza patrimoniul natural şi cultural împreună pentru a descoperi o regiune şi mai ales pentru a promova o regiune. Spre exemplu, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o zonă care se suprapune peste  Ţara Haţegului tradiţională, este o zonă în care natura este foarte diversă, la fel tradiţiile culturale istorice, siturile fiind extrem de importante. Între ghilimele să spunem că Ţara Haţegului este într-un fel Transilvania în miniatură. Construirea geoparcului de acolo a însemnat să promovăm şi să identificăm legăturile dintre natură, cultură şi comunităţile locale şi să găsim soluţii pentru consevarea lor şi mai ales pentru promovarea lor atât în interiorul comunităţii, cât şi la nivel naţional şi internaţional. Asta ar fi pentru România. Însă conceptul a fost creat în Europa, mai exact în Franţa, Germania şi Grecia, trei teritorii experimentale, unde, plecând de la geologie, echipele respective au încercat să vadă care sunt conexiunile cu natura şi comunităţile respective şi să promoveze valorile locale şi mai ales să atragă fonduri pentru conservarea şi dezvoltarea lor, elementele de dezvoltare însemnând activităţi culturale, educaţionale, turistice, atragere de fonduri din proiecte inovative. Prin urmare, un geoparc este un foarte bun instrument de dezvoltare, existând susţinere şi din partea UNESCO.

Cum a luat naştere ideea geoparcului Ţinutul Buzăului şi cine sunt iniţiatorii proiectului?

Geoparcul Ţinutul Buzăului a plecat de la experienţa Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului. Ideea creării geoparcului din Haţeg a aparţinut domnului prof. Dan Grigorescu. Am lucrat cu dânsul începând din 2001 pentru indentificarea elementelor locale, crearea legăturilor cu comunităţile, indentificarea unor posibile proiecte, precum şi derularea anumitor proiecte, de la educaţie până la turism şi apoi realizarea unei structuri de administrare, pentru că Geoparcul Ţara Haţegului este adminstrat pe bază de contract de Universitatea din Bucureşti. Plecând de la experienţele şi rezultatele din Haţeg, am primit oferta Consiliului Judeţean Buzău de a lucra împreună cu ei pentru crearea unui geoparc, după care a urmat o muncă de câţiva ani pentru a defini exact teritoriul şi modul de dezvoltare al geoparcului.

Care sunt sursele de finanţare şi la ce valoare ajunge întreaga investiţie?

Sursele de finanţare pentru Geoparcul Buzăului au reprezentat la început un contract de consultanţă în valoare de 10.000 de euro. Ulterior sursele de finanţare au venit scriind proiecte. Am aplicat cu  o serie de proiecte, din care unele au fost aprobate, iar altele nu. În momentul de faţă avem aplicat un proiect pentru un program operaţional regional pentru turism şi un proiect pentru sud-estul Europei pentru cooperare internaţională. Aşteptăm rezultatele. Prin urmare, banii nu vin de undeva, sunt într-adevăr finanţări din partea comunităţilor, dar banii îi atragem din proiecte. Există de asemenea şi un suport din partea Consiliului Judeţean şi al consiliilor locale.

Pe ce suprafaţă se va întinde Geoparcul Ţinutul Buzăului?

Geoparcul se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 ha.

Care este locaţia exactă în care va fi situat acest geoparc? Ce comune va cuprinde?

Geoparcul Ţinutul Buzăului va fi situat în nordul judeţului, în zona de curbură a Carpaţilor Orientali şi  va cuprinde comunele Brăeşti, Scorţoasa, Berca, Bozioru, Bisoca, Chiliile, Căneşti, Colţi, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Pârscov, Pănătău, Săruleşti, Valea Salciei şi Vintilă Vodă, Beceni, Cozieni.

Ce tip de turism vor putea practica cei care vor vizita Ţinutul Buzăului?

Pentru că geoparcul înseamnă conservare şi promovare în acelaşi timp, precum şi întărirea indentităţii locale, în nici un caz turism de masă. E un turism de descoperire, turism cultural, geoturism, ecoturism, diverse forme alternative de turism. Nu vrem să distrugem ceea ce ne-am propus să conservăm.

Care vor fi principalele puncte de atracţie?

Noi ne-am propus să construim un brand, astfel încât zona să devină o destinaţie turistică şi am gândit trei teme mari de descoperire şi vizitare: Drumul vulcanilor – Vulcanii Noroioşi; Drumul Sării, un traseu de vizitare care începe în zona Sărata Monteoru şi continuă până în zona Bisoca; şi o a treia zonă, pe care am numit-o Drumul Legendelor, care cuprinde chihlimbarul şi aşezările rupestre de la Colţi-Boziori.

Ce ar fi interesant de văzut din fauna şi flora Ţinutului Buzăului?

Zona este foarte bogată din punct de vedere natural. Sunt specii endemice, plante şi animale, iar cel mai interesant lucru este tocmai diversitatea lor. Cred totuşi că atracţia cea mai mare este dată de peisajele care se găsesc în această zonă.

În ce măsură va fi valorificat, alături de patrimoniul natural al zonei, patrimoniul cultural?

Traseele de care vorbeam cuprind atât elemente naturale, cât şi culturale. Spre exemplu, la Berca există o veche biserică, există mănăstirea de la Răteşti. Apoi izvoarele de apă sărată care dau reţete locale de bucătărie sau au născut legende; la fel Drumul Legendelor, unde sunt îmbinate elementele naturale cu cele culturale: povestea chihlimbarului, exploatarea chihlimbarului, dar şi misterul aşezărilor rupestre de la Aluniş.

Există o infrastructură îndeajuns de dezvoltată, astfel încât turiştii să aibă parte de cele mai bune condiţii? (vile, pensiuni, drumuri asfaltate etc.)

Nu. În momentul de faţă infrastructura de suport pentru turism este foarte slab dezvoltată. Pe de o parte este un avantaj pentru că blochează turismul de masă, dar pe de altă parte este şi un dezavantaj pentru că cei care ar vrea să meargă acolo şi ar fi dedicaţi unui turism alternativ nu au unde să se cazeze. În ceea ce priveşte drumurile, acestea sunt destul de grele, fiind nevoie să se apeleze la mijloace alternative de deplasare precum bicicleta, căruţa, motocicleta, calul sau pe jos. Sperăm să fie atraşi cei care practică un astfel de turism. Totuşi, cel mai important lucru este să se dezvolte o infrastructură minimă de informare şi mai ales o infrastructură de vizitare care să se preteze tipului de turism pe care vrem să-l dezvoltăm.

Care este impactul socio-economic pe care Geoparcul Ţinutul Buzăului îl poate avea asupra comunităţii?

Sunt lucruri pe termen scurt, mediu şi lung, bineînţeles. Pe termen scurt, faptul că am definit teritoriul permite comunelor respective să se promoveze în ansamblu şi nu fiecare separat. În al doilea rând, iniţiativa este susţinută de Consilul Judeţean şi de consiliile locale. Rezultaltul activităţilor de cercetare şi consultanţă au condus la realizarea unei strategii care a devenit document public, însuşit de Consiliul Judeţean şi de consiliile locale. De asemenea, s-a creat o asociaţie intercomunitară şi se propun proiecte împreună. Asta ar fi pe termen scurt şi mediu. Pe termen lung, mi se pare cel mai bun instrument pentru a crea coeziune socială şi economică în zonă, pentru a crea o destinaţie tursitică unică, un brand puternic şi pentru a atrage turişti şi alte investiţii. Sunt beneficii directe în bani, dar şi beneficii culturale. Cel mai important este să se creeze pentru oamenii locului o redescoperire a valorilor locale, iar pentru cei care vin din exterior, să simtă spiritul locului.

Cum apreciaţi dezvoltarea geoparcurilor în viitorul apropiat?

În momentul de faţă, fiind un instrument foarte bun de a pune în jurul mesei într-un teritoriu pe toţi cei care vor să participe la dezvoltarea teritoriului respectiv, este un instrument puternic local. În al doilea rând, este o problemă de mândrie. Fiecare ţară vrea să aibă cât mai multe geoparcuri, mai ales  pentru că există sprijinul UNESCO, există aceste reţele, există o evaluare de calitate, fiecare geoparc fiind evaluat o dată la patru ani şi dacă nu îndeplineşte criteriile de calitate este exclus din reţeaua europeană sau globală. Şi atunci reţeaua va fi din ce în ce mai puternică, profesionalizată şi cu o mare competiţie între membrii ei.

În ce alte proiecte similare este implicat Centrul Geomedia al Universităţii din Bucureşti?

Centrul Geomedia a fost implicat în proiecte de cercetare naţionale pentru conservarea naturii, gestionarea managementului colecţiilor şi în proiecte culturale naţionale. Un exemplu ar fi proiectul cultural Autoportret al unei comune, Sântămaria Orlea, în parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Antipa şi Muzeul de Geologie. Alte proiecte culturale de creare a brandului Ţinutul Buzăului sunt proiectele internaţionale Erasmus de schimb de studenţi, proiectul internaţional Puzzle, care a fost proiectul României dedicat Anului Dialogului Intercultural European, precum şi o serie de proiecte educaţionale locale.

Interviu realizat de Eugen Stafie, intern Biroul de Relaţii Publice