Întrebări adresate lui Mihai Orleanu – presedinte CEM – de catre Ciprian Manolache

Tema 1. Cunoaşterea evoluţiei turismului în Parcul Natural Bucegi

1. Câte structuri de cazare (cabane, pensiuni, hoteluri) sunt în zonă şi ce capacitate de cazare au?

Raspuns: Nu stiu daca te referi strict la zona comunei Moieciu care se afla si partial in zona PNB sau la comuna Moieciu de Sus in general. Raspunsul meu este: nu stiu. Im dau numai seama ca in ultimii ani de zile in Moieciu de Sus au fost create mai multe sute de camere deschise turismului. Cifrele exacte le afli de la primarie.

2. Ce alţi prestatori de servicii turistice işi mai desfăşoară activitatea în cadrul PNB?

Raspuns: In afara de servicul touristic ‘cazare’ (aici ma refer la pensiuni, hoteluri, caban, campinguri, etc) alte agentii de turism ofera diverse activitati organizate: MTB, ski, paragliding, drumetie, alpinism…

3. Cum aţi caracteriza fluxul turiştilor?

Raspuns: In marea sa masa turismul poate fi caracterizat cu doua cuvinte: turism de MASA si turism de WEEKEND.

4. Aveţi statistici privind circulaţia turistică (urmăresc câţi turişti au, de unde vin,ce anume caută în cadrul parcului)?

Raspuns: Nu. Sugerez sa contactezi Asocitia de Ecoturism din Romania.

5. Cum aţi caracteriza turismul în general?

Raspuns: Turismul practicat in PNB este in general unul de calitate foarte scazuta. Ma refer la faptul ca oferta turistica atrage in zona PNB aproape in exclusivitate turisti care de fapt nu vin ca sa savureze cu adevarat muntele si biodiversitatea sa naturala si peisagistica. In mare parte turistii care vin ajutati de echipament mecanic (teleferic, telegondole, masina, etc) ‘consuma’ doar o masa la una din cabanele de pe platoul Bucegiului si in cel mai bun caz fac o plimbare (de ex.) intre Cabana Babele si Cabana Omu, ulterior folosin din nou ajutorul mecanic pt coborarea din munti.

O situatie similara se regaseste si in zona Moieciu de Sus limitrofa PNB. Turistii sunt extreme de SEDENTARI. Rar pot fi observati plecand la plimbare. Singura lor activtate in afara serviciului de cazare si masa este ‘ATV’-ul. Acesta fiind iarasi una din marile surse de poluare (fonica, optica, etc) actuale.

6. De ce aleg turiştii locaţia/zona aceasta?

Raspuns: Initial zona Moieciu de Sus s-a ‘dezvoltat’ mai repede decat in alte zone din Romania. Acest mic avantaj fizic (capacitate de cazare), dar in primul rand mediatic a facut ca aceasta zona sa devina foarte cunoscuta. In plan secundar apropierea de Bucuresti, ca furnizor de masa turistica, si peisajul extraordinar al Platformei Branului, a Pietrei Craiului si a Bucegilor a stimulat turistii sa aleaga aceasta zona. In ziua de azi insa, exista mult mai multe zone ‘dezvoltate’ turistic care concureaza cu zona mentionata.

7. Care sunt activităţile preferate ale turiştilor odată ajunşi aici?

Raspuns: Am spus déjà mai sus: distractia preferata a tursitilor este ‚gratarul la iarba verde‘. Lipsa de educatie in alt sens, astfel incat ‚petrecerea timpului liber in natura‘ sa fie inteleasa si in alt fel duce la o predominare a acestei activitati. Intr-un procentaj extreme de mic exista si activitati de genul: drumetie, alergare monatana, MTB, catart, descoperire a naturii, etc.

8. Care ar fi cele mai importante trei dificultăţi pe care le întâmpinaţi în activitatea d-voastră?

Raspuns: -

9. Cum vedeţi activitatea turistică pe viitor în cadrul PNB?

Raspuns: Aici raspunsul trebuie dat pe doua planuri. Anume unul pe plan ideal, adica o descriere a viziunii noastre ca Centru de Ecologie Montana si altul pe plan real, adica o estimare a evolutiei (sa nu insemne ca termenul de evolutie trebuie sa-l iei acum ca unul pozitiv) actuale in viitorul apropiat.

Viziunea CEM: Pentru noi intra in calcul doar o strategie de dezvoltare eco-turistica. Cu atat mai mult cu cat PNB este si o arie naturala protejata alta forma de dezvoltare turistica nu poate intra in calul. Definitiile le gasesti deasemenea pe siteul wwwe.eco-romania.ro  Nu are rost sa insist sa explic la ce ma refer. Doar atat: Bucegiul ca ‘adapost’ al unei biodiversitati incerdibile trebuie protejat de catre orice influneta antropica care poate periclita in vreun fel aceste comori pe care noi le avem in fata casei. Orice actiune economica (de genul: partie de ski, hoteluri noi cu parcari si drumuri noi croite prin diverse habitate protejate prin directive FloraFaunaHabitate a CE) trebuie (in fond asa prevede si legea, dar ea nu este luata in calcul prea des sau simplu ignorata) cantarita bine de catre autoritati si eventual renuntat la ea daca efectul negativ asupra habitatelor predomina.

Ce se va intampla cu o destul de mare probabilitate: Avand in vedere ca in trecut, adica incepand cu anii 1930 au fost facute primele demersuri de protejare naturala a Bucegiului, ca membri ai Academiei Romane au fost implicate in acest proces de protejare, ca in anii care au urmat au tot existat demersuri ale altor institutii de a proteja suprafete din ce in ce mai mari ale Bucegiului care au culminat cu declararea Bucegiului ca Parc Natural si ca in pofida acestor demersuri efectele de protejare sunt insignificante, banuiesc ca interesele pur economice (tursitic, de exploatare forestiera, exploatare resurse naturale (calcar pt ciment)) vor predomina si in viitor. Banuiesc deasemenea ca, daca va exista o dezvoltare turistica, aceasta va fi una de masa care nu va tine cont de criteriile de dezvoltare eco-turistica. Semnele date pana acum de autoritati indica exact aceasta dezvoltare de masa ca fiind cea ‘preferata’.

10. Ce aţi dori să se schimbe?

Raspuns: Mi-as dori ca autoritatile statului sa reuseasca sa filtreze in posturile prevazute de lege pentru a indeplinii functii in administratia PNB oameni capabili, profesionisti si pasionati, care sa aplice legea si sa nu se aplece in fata avantajelor economice.

Tema 2. Conservarea naturii

11. Apartenenţa la o arie protejată oferă vreun avantaj din punctul de vedere al dezvoltării turismului?

Raspuns: Evident ca DA. Dar pentru acest lucru trebuie insa sa existe la baza oricarei dezvoltari mai intai o strategie de dezvoltare eco-turistica a zonei respective. O astfel de strategie ar trebui sa include si studii de protectie a habitatelor la fel ca si un calcul economic  realist al zonei prin care sa se constate care este profitul asteptat in comparatie cu o dezvoltare de turism in masa. Comunitate locala trebuie inclusa in acest proces de elaborare a strategiei de dezvoltare eco-turistica.

12. Cum se comportă turiştii în natură?

Raspuns: In mare parte majoritatea turistilor prefera sa ramana pe traiectorii dezvoltate si amenajate, astfel incat acest principiu poate fi utilizat si la protectia unor habitate (adica daca vrei sa nu fie calcat vreun jnepenis, atunci amanajeaza o poteca palpitanta in jurul lui, monteaza panouri explicative si nimeni nu iti va mai calca jnepenisul). Problema o provoaca asa numitii ‘grataristi’, care nu-si iau gunoiul inapoi si il lasa in natura. Deasemenea si administratia fie ea a PNB sau a comunei respective nu-si indeplineste de obicei functia si nu aduna gunoiul sau nu amenajeaza locuri de campare speciale.

13. Aţi avut aspecte negative /întâmplări neplacute din cauza comportamentului turiştilor în natură?

Raspuns: ATVurile provoaca in ziua de azi ce mai mare problema, deoarece trusitii le inchiriaza si din cauza lipsei semnalizarii care sa arate interdictia acestora in PNB, conducatorii de ATV patrund din ce in ce mai mult in zone sensibile ale parcului.

14. Firmele din turism care işi desfăşoara activitatea în (în vecinătatea) PNB se implică în activităţile de ecologizare a mediului?

Raspuns: Nu-mi este cunoscut nici un exemplu in acest sens.

15. Enumeraţi trei aspecte negative ale practicării turismului în Parcul Natural Bucegi.

Raspuns:

1. Lipsa unui concept de dezvoltare eco-turistica.
2. Lipsa de marcaje si indicatoare si panouri care sa arate ca te afli intr-o arie protejata.
3. Lipsa unei cifre mari de angajati ai administratiei PNB in teritoriu (exista prea putini rangeri in PNB raporat la suprafata existenta)
15.  Care credeţi că ar fi cea mai bună soluţie pentru diminuarea impactului activităţilor turistice in zonă?

Raspuns: Nu exista O solutie. Este un complex de masuri care trebuie aboradat si aplicat (incepand de la concept, echipa, finantare, etc). Noi am incercat in anii 2001 sa aplicam impreuna cu Miniserul Mediului un al doilea proiect Life, dar nu a existat foarte mare interes din partea lor. In acest proiect se regasesc o sumedenie de aspect legate de aceste solutii.

 

Tema 3. Implicarea locală

17. În ce situaţii apare colaborarea cu autorităţile locale?

Raspuns: Doar cand este strict necesar. Autoritatile locale sunt depasite prin lipsa de competenta de specialitate (ca doar o primarie nu poate sa-si permita usa angajeze un biolog, geolog sau geograf..). Aceasta lipsa trebuie preluata de ONGuri si prin colaborari poate fi facut un demers (de ex. sa se initieze o strategie de dezv. eco-turistica) de colaborare permanenta cu primariile. Nu poti astepta de la o administratie locala sa dezvolte din proprie initiativa activitati, ca ea nu este factor economic (in viziunea mea cel putin..), dar ea trebuie sa AJUTE ONGurile sau firmele private sa desfasoare asemenea activitati.

18. Dar cu administratorii de pensiuni/cabane/hoteluri?

Raspuns: Extrem de greu. In anii 1994 am incercat sa infiintez o asociatie de turism reala, adica bazata pe vointa mai multor pensiuni. Dupa 1 an si jumatate de intrevederi, mese rotunde si discutii pe statut si functii care ar trebui preluate am RENUNTAT sa mai initiez o astfel de asociere….

Fiecare proprietar de pensiune vede in general doar ograda sa. Sunt extrem de rari proprietarii de pensiuni, care au o viziune de ansamblu si care realizeaza de ce este nevoie pentru toti, astfel incat sa profite toti din anumite demersuri comune.

19. Aţi colaborat vreodată pe probleme de protecţia naturii sau de dezvoltare/promovare a turismului local?

Raspuns: Da, cu APM si Min. Mediului. Dar inca mai sunt traumatizat de aceasta experienta si nu vreau sa repet experienta asta prea curand, daca nu este strict nevoie.

20. Care sunt nemultumirile turiştilor legate de dezvoltarea turistică din zonă?

Raspuns: Lipsa unui sistem de semnalizare turistica. Acesta este chiar unul dintre proiectele prinicpale ale CEM, cel putin pentru zona satului Moieciu de Sus, dar care cuprinde si areale din PNB…

21. Dar ale dumneavoastra?

Raspuns: Calitatea turistilor care ajung in zona. Ea lasa de dorit. Evident ca exista o corelare intre persoanele care pot sa-si permita sa plece weekende de weekend la munte (a caror reusita economica nu este legata neaparat de gradul lor de pregatire profesionala sau academica) si veniturile lor lunare. Oamenii ceva mai educati, ca de ex profesorii sau iubitorii de munte in general, avand salarii extreme de mici, nu-si pot permite sa petreaca nici macar doua weekenduri pe an la o pensiune. In weekend la munte vin de obicei oameni care castiga bine si isi pot permite cheltuirea unei sume consistente intr-o perioada scurta de timp. Din pacate acestia nu sunt intotdeauna si unii scoliti, sensibilizati, prin educatia pe care au primit-o, la fragilitate zonei montane.

Rezultatul poate fi sintetizat si printr-o caricatura: ‘manelizarea peisajului montan’.

22. Sunteţi mulţumit de modul în care îşi desfăşoară prestatorii de servicii activitatea turistică în cadrul parcului?

Raspuns: Nu. Nu o pot identifica in vreun mod coherent.

23. Ce credeţi că ar trebui să schimbe aceştia în modul lor de funcţionare?

Raspuns: Responsabilitatea lor fata de protectai mediului. Criteriile prevazute de asociatia de ecoturism din Romania pt prestatorii de servicii turistice ar trebui aplicat pt toti actorii din domeniul turismului.

 

Tema 4. Factorul economic

24. Cât de important este pentru dumneavoastră existenţa unei infrastructuri turistice în zonele protejate?

Raspuns: Deloc. O infrastuctura turistica trebuie sa existe doar in perimetrele adiacente zonelor protejate.

Daca o zona protejata – cum este PNBucegi - este strabatuta de strazi sau partii de ski, parcari pt hoteluri, sau cand este ridicat un hotel (vezi Hotelul Piatra Arsa in mijlocul jnepenisului) atunci ea nu mai este protejata. Ar trebui sa existe optiunea de a dezafecta sau devia aceste infrastructuri pe langa zona protejata. In sensul strict al cuvintelor ‘zona protejata’ ma refer la habitatele prevazute in directiva FFH a CE. Evident ca in intelesul PNB ca o arie protejata larga si generala nu ma refer la faptul ca in PNB nu ar trebui sa existe strazi !!! Ele trebuie insa reconcepute in functie de habitatele existene si zonele strict protejate.

Sper ca ma intelegi.

25. Consideraţi că ajutaţi la desfăşurarea şi dezvoltarea activităţilor economice din zonă? Cum?

Raspuns: DA. Exemplu: organizarea EcoMaratonului (www.ecomarathon.ro) . Vezi deasemenea si in curand rubric proiecte de pe www.cem.ro

26. Încurajaţi în continuare dezvoltarea zonei din punctul de vedere al activităţilor economice?

Raspuns: Evident ca da. Dar doar daca au la baza o strategie de dezvoltare ecoturistica.

 

27. În ce fel să se facă aceasta?

Raspuns: Adoptarea unei strategii de dezvoltare ecoturistica a PNB, respectiv a satului Moieciu de Sus/Comunei Moieciu.

28. Credeţi că ar fi benefică o structură de coordonare a activităţii turistice din cadrul parcului care să reprezinte interesele comune tuturor participanţilor la actul turistic?

Raspuns: Acesta este de fapt rolul principal al Administratiei PNB. Din pacate aceasta administratie nu este cea ce trebuie pt PNBucegi. Inclestarea ei in structurile Romsilva si lipsa de prezenta active pe plan local la nivel communal nu-i acorda in momentul de fata nici un fel de respect. Din pacate lipsa unei cifre adecvate de rangeri care sa fie in permanenta in teren si care sa interactioneze cu vizitatorii si administratiile locale nu fac administratia PNBucegi in nici un fel eficienta. .