'Inima' Centrului de Ecologie Montana este in ziua de azi casa construita in anii 1947 de catre familia Garbacea Zinca si Ioachim din Moieciu de Sus. Inainte casa avea denumirea 'casa dupa lunca' fiind singura dintr-o zona destul de mare din Valea Bangaleasa. Lunca era denumita si 'la Zinca' dupa proprietara ei. Intre anii 1985 si 1991 casa nu a mai fost intretinuta de catre mostenitorii proprietarilor care decedasera in 1985 si a ajuns in anul 1991 intr-un grad avansat de degradare.

Ajuns pentru prima oara in 1991 in Moieciu de Sus ne-am hotarat aproape instantaneu, dupa ce am vazut-o, sa o cumparam si sa o renovam. Pozitia ei sub o mica padurice, la poalele Bucegilor cu faneata mare de jur imrejurul ei, ne-a fermecat. Simultan cu renovarea si restaurarea casei am dezvoltat si idea crearii Centrului de Ecologie Montana ca o fundatie cu scop si activitate bine definita in domeniul ecologiei montane (vezi STATUT CEM).

 

 

 

 

Azi casa este impartita intr-un perimetru rezervat familiei Orleanu si un altul care ofera membrilor CEM posibilitatea sa inopteze in unul din cele 4 dormitoare, precum sa foloseasca sala de mese si alte spatii comune care ofera membrilor o multitudine de posibilitati sa-si petreaca timpul lucrand, cercetand sau studiind, dezvoltand proiecte sau pregatind actiuni care urmeaza a fi desfasurate.

Aflat distinct de cladire, seminarul CEM ofera membrilor posibilitatea sa organizeze intalniri si mese rotunde. Cateodata acest spatiu este utilizat si drept atelier de creatie sau depozit temporar pentru materiale publicitare sau altele necesare proiectelor CEM.